Fata babei si fata mosului poveste
de Ion Creanga
carte de citit online
CONTINUARE PARTE A II-A
………. Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va laie! Si cand se uita fata, ce sa vada?
Ograda se umpluse si padurea fojgaia de-o multime de balauri si de tot soiul de
jivine mici si mari! Insa, tare in credinta si cu nadejdea la Dumnezeu,
fata nu se sperie, ci le ia pe cate una si le la si le ingrijeste cat nu se poate mai bine.
Apoi s-apuca de facut bucate, si cand a venit Sfanta Duminica de la biserica si a vazut
copiii lauti frumos si toate trebile bine facute, s-a umplut de bucurie si dupa ce-a sezut
la masa, a zis fetei sa se suie in pod si sa-si aleaga de-acolo o lada, care-a vrea ea,
si sa si-o ia ca simbrie, dar sa n-o deschida pan-acasa, la tata-sau.
Fata se suie in pod si vede acolo o multime de lazi: unele mai vechi si mai urate,
altele mai noi si mai frumoase. Ea, insa, nefiind lacoma, s-alege pe cea mai veche
si mai urata dintre toate. Si cand se da cu dansa jos, Sfanta Duminica cam increteste
din sprancene, dar n-are incotro. Ci binecuvanteaza pe fata, care isi ia lada in spate si
se intoarce spre casa parinteasca cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise.
Cand, pe drum, iaca cuptorul grijit de dansa era plin de placinte crescute si rumenite…
Si mananca fata la placinte, si mananca, hat bine, apoi isi mai ia cateva la drum si porneste.
de citit Fata babei si fata mosului poveste
Cand, mai incolo, numai iaca fantana grijita de dansa era plina pana-n gura cu apa
limpede cum ii lacrima, dulce si rece cum ii gheata. Si pe colacul fantanii erau doua
pahare de argint, cu care a baut la apa pana s-a racorit. Apoi a luat paharele cu sine si
a pornit inainte.
Si mergand mai departe, iaca parul grijit de dansa era incarcat de pere, galbene ca ceara,
de coapte ce erau, si dulci ca mierea. Parul, vazand pe fata si-a plecat crengile-n jos
si ea a mancat la pere si si-a luat la drum cate i-au trebuit.
De-acolo mergand mai departe, iaca se intalneste si cu catelusa, care acum era voinica
si frumoasa, iara la gat purta o salba de galbeni pe care a dat-o fetei, ca multumita pentru
ca a cautat-o la boala. Si de aici, fata tot mergand inainte, a ajuns acasa la tata-sau.
Mosneagul, cand a vazut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fata atunci
scoate salba si paharele cele de argint si le da tatane-sau, apoi deschizand lada impreuna,
nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi ies din ea, incat mosneagul pe
loc a intinerit, vazand atatea bogatii! Iara baba a ramas oparita si nu stia ce sa faca de ciuda.
Fata babei atunci si-a luat inima-n dinti si a zis:
Las’, mama, ca nu-i pradata lumea de bogatii, ma duc sa-ti aduc eu si mai multe.
Si cum zice, porneste cu ciuda, trasnind si plesnind. Merge si ea cat merge, tot pe acest drum,
pe unde fusese fata mosneagului, se intalneste si ea cu catelusa cea slaba si bolnava, da si ea
de parul cel ticsit de omide, de fantana cea malita si seaca si parasita, de cuptorul cel nelipit
si aproape sa se risipeasca, dar cand o roaga si catelusa, si parul, si fantana, si cuptorul ca sa
ingrijeasca de dansele, ea le raspundea cu ciuda si in bataie de joc:
Da’ cum nu!? ca nu mi-oi festeli eu manutele tatucutei si a mamucutei!
Multe slugi ati avut ca mine?
Atunci, cu toatele, stiind ca mai usor ar putea capata cineva lapte de la o vaca stearpa decat sa te
indatoreasca o fata alintata si lenesa, au lasat-o sa-si urmeze drumul in pace si n-au mai cerut de
la dansa nici un ajutor. Si mergand ea tot inainte, a ajuns apoi si ea la Sfanta Duminica, dar si aici
s-a purtat tot hursuz, cu obraznicie si prosteste. In loc sa faca bucatele bune si potrivite si sa laie
copiii Sfintei Duminici cum i-a laut fata mosneagului de bine, ea i-a oparit pe toti,
de tipau si fugeau nebuni de usturime si de durere.
Apoi bucatele le-a facut afumate, arse si sleite, de nu mai era chip sa le poata lua cineva in gura
… si cand a venit Sfanta Duminica de la biserica si-a pus mainile-n cap
de ceea ce-a gasit acasa. Dar Sfanta Duminica, blanda si ingaduitoare, n-a vrut sa-si puie mintea c-o
sturlubatica si c-o lenesa de fata ca aceasta, ci i-a spus sa se suie in pod, sa-si aleaga de-acolo o lada,
care i-a placea si sa se duca in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit si si-a ales lada cea mai noua
si mai frumoasa, caci ii placea sa ia cat de mult si ce-i mai bun si mai frumos, dar sa faca slujba buna
nu-i placea.
Apoi, cum se da jos din pod cu lada, nu se mai duce sa-si ia ziua buna si binecuvantare de
la Sfanta Duminica, ci porneste ca de la o casa pustie si se tot duce inainte si mergea de-i paraiau
calcaiele, de frica sa nu se razgandeasca Sfanta Duminica sa porneasca dupa dansa, s-o ajunga
si sa-i ieie lada.
continuare Fata babei si fata mosului poveste
Si cand ajunge la cuptor, frumoase placinte erau intr-insul! Dar cand s-apropie sa ia dintr-insele
si sa-si prinda pofta, focul o arde si nu poate lua. La fantana, paharutele de argint, nu-i vorba,
erau, si fantana plina cu apa pana-n gura; dar cand a vrut fata sa puie mana pe pahar si sa ia apa,
paharele pe loc s-au cufundat, apa din fantana intr-o clipa a secat si fata de sete s-a uscat!
Cand prin dreptul parului, nu-i vorba, ca parca era batut cu lopata de pere multe ce avea,
dar credeti c-a avut fata parte sa guste vro una?
Nu, caci parul s-a facut de-o mie de ori mai inalt de cum era, de-i ajunsese crengile in nouri!
Si-atunci… scobeste-te, fata babei, in dinti!
Mergand mai inainte, cu catelusa inca s-a intalnit, salba de galbeni avea si acum la gat,
dar cand a vrut fata sa i-o ia, catelusa a muscat-o de i-a rupt degetele si n-a lasat-o sa puie
mana pe dansa. Isi musca fata acum degetelele mamucutei si ale tatucutei de ciuda si de rusine,
dar n-avea ce face. In sfarsit, cu mare ce a ajuns si ea acasa, la ma-sa, dar si aici nu le-a ticnit bogatia.
Caci, deschizand lada, o multime de balauri au iesit dintr-insa si pe loc au mancat pe baba,
cu fata cu tot, de parca n-au mai fost pe lumea asta si apoi s-au facut balaurii nevazuti cu lada cu tot.
Iar mosneagul a ramas linistit din partea babei si avea nenumarate bogatii.
Apoi, el a maritat pe fiica-sa cu un om bun si … CITESTE PRIMA PARTE Fata babei si fata mosului